EștiSuperbă.ro

Planta misterioasa din Romania are potentialul de a salva milioane de vieti. Specialistii o vad in viitorul apropiat un adevarat leac minune contra cancerului.

O planta misterioasa din Romania, care nu spune mai nimic oamenilor, are potentialul de a salva milioane de vieti. Ea se gaseste in zonele deluroase si montane ale tarii noastre, multi dintre noi nestiind ce proprietati magice detine.

Este vorba de asa numitul spanz (Helleborus sp) o planta despre care se vorbeste tot mai mult in ultimul timp, si pe care specialistii o vad in viitorul apropiat un adevarat leac minune contra cancerului.

Extrem de apreciat, controversat, dar fara doar si poate insuficient studiat, spanzul este o planta care are potentialul de a salva milioane de vieti.

Din punct de vedere sistematic si strict botanic, spanzul apartine familiei Ranunculaceae, genului Helleborus, care cuprinde aproximativ 20 de specii de spanz, multe dintre ele crescand si in Romania. Numele de Helleborus provine din greaca veche si trimite cu gandul la puternicele proprietati vindecatoare ale plantei, cunoscute fara indoiala si de antici, caci „elein” insemna rana, iar „bora” hrana. Este o planta erbacee si in ciuda denumirilor de trandafir de iarna si trandafirul Craciunului, date de catre occidentali, spanzul nu are nicio legatura cu trandafirii propriu-zisi, care apartin familiei Rosaceae.

Plantele din genul spanzului sunt originare din Europa si Asia, si cea mai mare concentrare de specii se intalneste in Balcani si Carpati. De obicei, in tara noastra spanzul creste la altitudinea de peste 500 metri. Este o planta cu rizom lung si radacini puternice. Are o tulpina dreapta, nu mai inalta de 50 centimetri. Frunzele sunt mari, cu 5-7 lobi. Florile sunt mari, cu miros specific si culoarea petalelor variabila in functie de specie, de regula acestea fiind verzi, rosu-purpurii, albe sau rosu-violaceu inchis.

Spanzul este una dintre plantele erbacee cu inflorirea cea mai timpurie intre toate speciile care cresc la noi in tara, caci infloreste primavara devreme, de regula in lunile februarie-martie. In fitoterapeutica, sunt folosite mai ales radacinile si rizomii.

Deoarece spanzul este si o planta cu aspect decorativ, in Occident a devenit de multi ani o planta de gradina. Iubitorii de flori ornamentale il apreciaza pentru inflorirea sa timpurie, rezistenta deobebita la ingheturile bruste si toleranta la locuri umbroase, spanzul nefiind o planta iubitoare de lumina. Cea mai apreciata specie pentru rol decorativ este Helleborus orientalis.

Efectele curative ale spanzului negru au iesit de mult timp in evidenta. In vechime, spanzul era folosit in tratarea psihozelor, diareei si hemoroizilor. Incepand cu zorii secolului XX, spanzul a fost folosit in tratamentul isuficientei cardiace, precum si in rol de diuretic naturist. In medicina traditionala germana, decoctul din radacina de spanz era un remediu faimos contra epilepsiei, crizelor de isterie, melancoliei, disfunctiilor menstruale, constipatiei, afectiunilor ficatului, gutei si reumatismului.

Pentru tratamentul extern, radacina de spanz era uscata, macinata si presarata asupra iritatiilor rebele, ulceratiilor si acneei rebele. Tot in tratamentul extern, spanzul a dat rezultate foarte bune in cazurile de reumatism, dureri de sciatica si migrene. In cazul abceselor si ranilor infectate, catapalsmele cu frunze de spanz sau radacina acestei plante grabeau procesul de vindecare.

Lupta spanzului cu cancerul

Primele cercetari sub lupa stiintei au scos la iveala ca spanzul contine numeroase substante glicozize, heleborina, helebrina, rezine, saponozide, protoanemonina si diverse minerale. Spanzul a mai fost folosit cu succes in tratamentul naturist al unor forme de paralizii. El mai contine protoanemonina si ranunculina care-i confera un gust acru si in cantitati mari provoaca arsuri ale ochilor, cavitatii bucale si gatului.

Totusi, spanzul administrat sub o stricta si competenta observatie medicala pare sa fie un eficient medicament naturist pentru cazurile de cancer in stare latenta. In medicina populara romaneasca si nu numai, tinctura de radacina de spanz era folosita in tratamentul paraliziilor si altor afectiuni ale sistemului nervos. In medicina traditionala rusa, spanzul din specia Helleborus orientalis era folosit cu succes in curele de slabire.

Vracii din vechime erau conştienţi de toxicitatea ridicată a acestei plante şi nu sfătuiau pe nimeni să o ia după cum i se năzare. Fapt subliniat şi de medicii din zilele noastre, care interzic categoric autotratamentul cu spânz, din aceleaşi motive. Bazele ratamentului integral al cancerului cu ajutorul spânzului au fost puse de către controversatul teozof şi medic naturist Rudolf Steiner.

Ulterior, studiile de laborator asupra culturilor de celule tumorale au demonstrat că extractul de spânz puternic diluat în apă stimulează procesul de aptoptoză (moarte naturală a celulelor cancerigene). În urma exprimentelor din cadrul pediatriei oncologice, extractul de spânz face deja parte din tratamentul standard al tumorilor cerebrale.

Plantă miraculoasă, dar şi periculoasă

Au existat numeroase cazuri de cancer al sistemului sangvin şi limfatic (leucemie, limfom malign, myelom multiplu) care au fost vindecate în urma tratamentelor cu spânz.

În cadrul medicinei naturiste, tratamenul cu spânz al cancerului este indicat de fiecare dată când pacientul nu poate tolera tratamentul cu vâsc, sau pacientul suferă de febră asociată tumorilor.

Dacă un pacient suferind de cancer pulmonar tuşeşte sânge, are insuficienţă respiratorie şi prezintă semne ale secreţiilor bronhiilor, inhalarea extractelor de spânz s-a dovedit din nou eficientă. Cercetările cu privire la tratarea cancerului cu spânz din specia Helleborus foetidus sunt de-abia la început. Studiile de laborator ale culturilor cu celule canceroase care prezintă leucemie au demonstrat că extractele din această specie de spânz au un efect cytotoxic mai pronunţat chiar decât al spânzului negru.

Administrarea pe cale internă a spânzului trebuie să se facă numai la sfatul medicului şi sub stricta sa supraveghere. Doza minimă de pulbere este de 0,25 grame de rădăcină pisată şi cea maximă nu trebuie să depăşească 1 gram pe zi. Dozele sunt prescrise şi în funcţie de vârsta, greutatea şi starea generală a sănătăţii pacientului.

Din nefericire, informaţiile insuficiente apărute şi transmise „din gură în gură”. Precum şi disperarea de înţeles până la un punct a oamenilor care ar face orice pentru a se însănătoşi, a dus la tratamente cu spânz luate empiric, tratamente care au avut consecinţe extrem de grave, şi uneori chiar fatale.

Trebuie reţinut că toate componentele spânzului sunt toxice, de la flori la rădăcină, planta păstrându-şi toxicitatea şi în stare uscată. Intoxicaţia cu spânz duce la anestezia sistemului nervos central. Primele semne ale acesteia apar sub forma salivaţieie abundente, greaţa, voma, sughiţ, somnolenţă, convulsii, dilatarea pupilelor, iritaţia mucoaselor, hemoragii, încetinirea ritmului cardiac şi poate urma chiar decesul.

Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să îl DISTRIBUI și pentru PRIETENII tăi!

Comentarii

Urmareste-ne

Avem o comunitate de facebook foarte activa! Te invitam sa faci si tu parte din ea! Da-ne like pentru a primi toate postarile noastre!

Website-ul foloseste cookies. Continuarea navigarii pe website reprezinta acordul tau privind prevederile aplicabile disponibile aici.x